Scurt istoric

de Ion DRĂGUŞANUL . În ciuda legendărilor locale, satul Ciocăneşti nu a existat până în 31 iulie 1775, când „Ion Ciocan ot Bistriţa, de la Ciocăneşti” şi câmpulungeanul Damaschin Hurghiş îşi dispută, în faţa înţelepţilor bătrâni câmpulungeni, muntele Botuşul Mic. Damaschin avea zapis vechi, iar Ciocan promitea să aducă martori, dar nu o face nici după un an de zile, dar rămâne, oricum, cel care împrumută numele familiei sale satului pe care l-au şi întemeiat. Ce-i drept, în vremea lui Alexandru cel Bun se menţiona un toponim, Fântâna Rece, dar numai ca reper toponimic în diverse hotarnice. De altfel, în recensământul lui von Spleny, Ciocăneştii sunt menţionaţi ca pământ câmpulungean, Câmpulung Moldovenesc având, cu Ciocăneştii,1 boier, 6 popi şi 360 familii de ţărani. La Ciocăneşti s-au stabilit, între anii 1756-1778, Ion Ungurean (Zagra), Pintelei Ungureanu (din Rebrişoara, înveşnicit de o acuarelă a lui Franz Jaschke din 1810, când bătrânul de 105 ani se mutase la Iacobeni), Vasile Ungurean (Fedru), Cozma Bindu (Borşa), Ion şi Vasile Moroşan (Borşa) În 2 februarie 1793, Simion Ţigane din Ciocăneşti, trimis de Scaunul de Câmpulung, stabileşte, după „hotarnica dintâi”, hotarele răzeşiei strămoşeşti de la Frunţi, în munţii Dragomăneşti. În 22 noiembrie 1793, s-a făcut hotarnica imaşului sătesc din Ciocăneşti, în dauna unui zapis falsificat de Toader Ujică: „De supt bâtca Oiţii, drept la vale, în picior, unde s-a pus piatră de hotar; şi pogoară drept în pârâul cel din mijloc a Furciturilor; şi apucă pârâul, în vale, până ce dă în pârâul Colacului; şi trece peste pârâul Colacului şi apucă sâhla, în gios, până în capul dealului şi drept în părău Brezi; şi părăul Brezi, la deal, până în mijlocul muntelui Mestecănişului, în vărvu; şi din vărvu, drept în gura plaiului Colacului, iar movilă; şi iar suie la bâtca Oiţii, de unde s-a început”. Martori: vornicul de Ciocăneşti, Ghiorghe Rus, Vasile Oane, Nistor şi Precop Lupăescu, Vasile Purcelescu. În 1797, Karl Manz, Cavaler de Mariensee, colonizează Ciocăneşti (Tschkaneschty) cu mineri şi meşteşugari germani. În 10 iunie 1818, bătrânii din Ciocăneşti, Petre Ciocan, Simion Ţigane şi Ştefan Giosanu, întăresc mărturia bătrânilor din satul Dorna despre munţii luaţi în graniţa Ardealului. În 5 iunie 1836, Neculai Groza din Iacobeni şi Ion Iacoban din Ciocăneşti vând lui Filip Henris, „hămurai” (lucrător la forjă) din Iacobeni, o bucată de moşie din Poiana Iacobenilor, unde se aşezaseră, de fapt, mai întâi, după venirea din Ardeal. În 1843, biserica închinată Sfântului Nicolae din Ciocăneşti, din comuna bisericească Ciocăneşti, Cârlibaba şi Ludwigsdorf sau, cum i se mai spunea, Siebenburgen, înălţată, în 1784, de Nestor Zdrian, Theodor Giosan, Damaschin Hurghiş şi de epitropii din Ciocăneşti, avea 789 enoriaşi ortodocşi, preot administrator fiind parohul din Ilişeşti, Dimitrie Bucevschi, tatăl pictorului Epaminonda Bucevschi. Biserica a beneficiat de o restaurare, în anii 1850 şi 1851, făcută pe banii preotului Andrei Zugrav şi ai enoriaşilor, schimbându-şi hramul în 1863(Arătarea Maicii Domnului). În 1876, paroh era George Sorocean, care păstorea 601 enoriaşi. În 1907, comuna bisericească Ciocăneşti, Oiţa şi Botuş avea 860 credincioşi ortodocşi, paroh fiind Orest Bendevschi, născut în 1868, preot din 1894, paroh din 1905, cantor fiind, din 1892, Ioan Poliovei, născut în 1865. În Ciocăneşti funcţiona, din 1868, o şcoală cu trei clase[1].[2] Drumul dintre Iacobeni şi Cârlibaba se construieşte începând cu anul 1847, sub dirigenţia de şantier a constructorului Maftei Tonigar, din Fundu Moldovei, care este amendat pe nedrept, cu 15 florini şi 40 creiţari, pentru doborârea a 200 de arbori şi, în 15 martie 1847, se plânge Administraţiei Bucovinei. În a doua zi de Bobotează a anului 1887, Gherasim Rusu dijn Ciocăneşti a fost găsit mort, la târla lui de pe muntele Runcul, aproape de Bistriţa. Bănuiţi pentru omor era fraţii săi, cu care trăia în ceartă pentru o „cliromonie” (moştenire)[3]. Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava: http://www.monitorulsv.ro/Povestea-asezarilor-bucovinene/2011-04-19/CIOCANESTI-I#ixzz2GYZvz7YZ

Satul Ciocăneşti, Suceava- Bucovina

Comuna Ciocaneşti, este asezată în partea de sud vest a judeţului Suceava.Aflată în Obcinile Bucovinei ,la o altitudine cuprinsă între 850-940.      

       Ciocaneştiul se afla la 6 Km de punctul de întîlnire al drumului naţional ce duce spre Maramureş(Borşa) cu DE-576 si la 20 Km de staţiunea turistică Vatra Dornei.

       Obcinile Bucovinei sunt o îngemanare fericita intre vale si deal, între conifere si foioase,creind un peisaj unic,dătător de speranţă si frumuseţe.În aceste minunate locuri traiesc urmaşii Ciocănarilor, artizanii armelor de odinioara,cu care oştile  voievozilor strajuiau ţinutul.

        Oriunde v-aţi afla ,si de oriunde a-ţi veni, vă înobilam cu insemnul de respect cuvenit tuturor celor ce ne onoreaza cu prezenţa pe aceaste meleaguri de vis.

COMUNA TURISTICĂ  CIOCĂNEŞTI VĂ OFERĂ:

*AGROTURISM

*TURISM CULTURAL ŞI RELIGIOS

*TURISM MONTAN SI DE AVENTURĂ

*TURISM EGVESTRU

*ECOTURISM

*VACANŢE ACTIVE

SEZON TURISTIC PERMANENT

·        Februarie      – FESTIVALUL NAŢIONAL AL OUĂLOR ÎNCONDEIATE

·        Februarie      - CUPA SUHARD –SPORTURI DE IARNĂ

·        Aprilie            - PAŞTELE LA CIOCĂNEŞTI

·        Iunie-iulie      -MAREA REZERVAŢIE RODODENDRON(BUJORUL RODNEI),

·        August            -FESTIVALUL NAŢIONAL AL PASTRĂVULUI

·        August            -PLUTA PE BISTRIŢA  AURIE

·        August             -SERBAREA STÂNII TURISTICE

·        Noiembrie      -BALUL GOSPODARILOR

·        Decembrie      -COLINZI DE CRĂCIU

·        Decembrie      - FESTIVALUL   OBICEIURILOR ŞI TRADIŢIILOR POPULARE

  

 

 

 

 

 

 

 

Rugam persoanele care poseda materiale publicabile, sa ne cntacteze pe adresa de mail: miprosat@yahoo.it , sau la tel. 0755486770

Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate de la Ciocăneşti de Stelian BORHAN A intrat în tradiţia comunei muzeu Ciocăneşti ca înaintea începerii Postului Paştelui aici să se organizeze o manifestare specifică sărbătorilor pascale. Şi în acest an, în perioada 16-17 martie, s-a desfăşurat a X-a ediţie a Festivalului Naţional al Ouălor Încondeiate, la care au participat peste 130 de încondeietori din toate zonele judeţului, dar şi din judeţele Neamţ, Botoşani, Braşov, Brăila, Olt şi Cluj. Manifestările au început sâmbătă, 16 martie, la ora 11.00, la Casa de Cultură „Florin Gheucă”, cu slujba de sfinţire a festivalului şi a coşului pascal, oficiată de un sobor de preoţi, avându-l în frunte pe preotul protopop Aurel Goraş. În cuvântul său, preotul protopop a caracterizat Festivalul de la Ciocăneşti ca pe o “manifestare de credinţă, de spiritualitate şi, nu în ultimul rând, de artă sacră, de artă creştină”. Preotul Aurel Goraş a prezentat importanţa oului încondeiat pentru familia creştină, după ce acesta este sfinţit în noaptea de Înviere, fiind, alături de pască, elementele principale ale coşului pascal. Oul, purtătorul sfinţeniei “Oul din coş rămânea, trona într-un loc de cinste, locul cel mai curat, cel mai ales din casă. Era purtătorul sfinţeniei. Gospodinele se străduiau ca oul adus la biserică pentru a fi sfinţit să fie cel mai frumos, şi era firesc să fie aşa, pentru că lui Dumnezeu nu îi poţi aduce decât ceea ce este mai frumos. Pornind de la acest obicei, această tradiţie a oului încondeiat s-a multiplicat şi poate nu este rău că oul încondeiat dă pâine, hrăneşte pe foarte mulţi dintre domniile voastre, în sensul că, practicând această artă, iată, aveţi un mijloc de existenţă şi faceţi cunoscută în întreaga lume această tradiţie”, a precizat preotul protopop Aurel Goraş. După cuvântul de bun venit al primarului Radu Ciocan şi prezentarea noutăţilor pe care le oferă în acest an Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate, col. (r) Ioan Abutnăriţei a transmis mesajul preşeditelui Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor. “Ediţia din acest an a Festivalului înseamnă începutul Programului .În premieră, în acest an, avem Concursul Interjudeţean ,expoziţia de , o colecţie foarte valoroasă a regretatului dr. Anton Setnic, vernisajul unei expoziţii de artă plastică, lansări de carte şi o şezătoare a încondeietorilor. Mă bucur că acest festival a adus un număr mare de turişti la Ciocăneşti, toate locurile de cazare din comună fiind ocupate”, a spus primarul Radu Ciocan. În timp ce preoţii au binecuvântat “aurul de pe mese” prin rugăciune şi stropire cu apă sfinţită, corul bisericii din satul Botoş a încântat audienţa cu frumoase cântece bisericeşti. „Oul încondeiat - Culorile Credinţei” Expoziţia Naţională de Ouă Încondeiate a fost completată în acest an cu simpozionul „Oul încondeiat - Culorile Credinţei”, desfăşurat în acelaşi spaţiu, ceea ce a permis ca încondeietorii să poată participa la acest simpozion, iar vizitatorii expoziţiei să poată asculta „poveşti” interesante despre ouăle încondeiate şi zonele etnografice din care acestea provin, despre tehnica încondeierii ouălor, sau despre elementele ornamentale întâlnite pe oul încondeiat şi tehnica obţinerii culorilor naturale din plante. Simpozionul moderat de Minorica Dranca,directoarea Muzeului de Etnografie Vatra Dornei,a fost o bună ocazie pentru parohul Ilie Rusu să prezinte activitatea culturală a comunei de la reînfiinţarea acesteia, din anul 2002, dar şi istoria ouălor încondeiate de la Ciocăneşti, începută în anul 1995 de două încondeietoare, Cristina Timu şi Mărioara Timu, la iniţiativa preotului Rusu şi pornind de la o coşarcă cu ouă încondeiate adusă de la Moldoviţa. Preotul i-a amintit pe iniţiatorii festivalului, dar şi pe încondeietorii care aduc frumuseţea şi care au participat timp de zece ani la acest festival. „Ouă încondeiate şi decorate” Expoziţia de „Ouă încondeiate şi decorate” a medicului dornean Anton Setnic a oferit vizitatorilor o istorie a oului încondeiat cu peste 1.600 de exponate, unele dintre ele foarte vechi, adunate timp de zeci de ani din casele pe care doctorul le-a vizitat. Colecţia este însoţită de înscrisuri făcute ca pentru sine de dr. Setnic, în care ouăle din cele peste 40 de cutii sunt descrise piesă cu piesă, este specificat locul, anul încondeierii şi numele încondeietorului. După vernisajul expoziţiei de „Ouă încondeiate şi decorate” a urmat în acelaşi spaţiu expoziţional vernisajul unei expoziţiei de artă plastică religioasă, „Icoane pe sticlă şi lemn”, lucrările expuse putând semnăturile lui Filon Lucău, a Rodicăi Buşcu şi a Valentinei Petrescu. Expoziţie Naţională de Ouă Încondeiate În cadrul Expoziţiei Naţionale de Ouă Încondeiate au fost expuse şi oferite spre vânzare câteva mii de ouă din aproape toate regiunile etnografice ale ţării. Alături de ouăle decorate la Ciocăneşti, Moldoviţa, Bălcăuţi, Vatra Moldoviţei, Panaci, Cârlibaba, Fundu Moldovei, Paltinu, Ulma, Poiana Stampei, Rădăuţi, Poiana Stampei, Ciumârna, Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc etc., au fost şi ouă realizate de încondeietorii din Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Braşov, Brăila, Cluj, Covasna, Harghita, Ţara Lăpuşului – Maramureş, Neamţ, Olt. Concursul Interjudeţean „Tradiţie – Valoare Sacră” La Şcoala Gimnazială Ciocăneşti s-a desfăşurat prima ediţie a Concursului Interjudeţean „Tradiţie – Valoare Sacră”. Concursul s-a desfăşurat pe trei secţiuni, ouă încondeiate, cusături tradiţionale şi compoziţie plastică. La prima secţiune, ouăle au fost încondeiate în timpul alocat concursului în tehnicile şi motivele tradiţionale zonei de unde au provenit copiii, iar un juriu de specialitate a urmărit pe toată durata concursului activitatea fiecărui participant. Aşa cum am aflat de la prof. Zanfirica Boiciuc, consilier educativ la Şcoala din Ciocăneşti şi coordonator al proiectului, la prima secţiune, pe lângă tehnica încondeierii şi păstrarea motivelor tradiţionale, a fost punctat şi costumul popular al copiilor. La secţiunea cusături tradiţionale s-a urmărit ca obiectele trimise pentru concurs să fie realizate pe pânză de etamină, iar cusăturile zonei de unde provine participantul să reprezinte modele care se regăsesc pe costumul popular sau motive florale şi geometrice specifice. În cadrul secţiunii de Compoziţie plastică, lucrările (desen, pictură, colaj) au fost realizate în tehnici de lucru la alegere şi pe materiale diferite, respectând tema concursului. Lansări de carte După programul muzical „Glasul Credinţei” susţinut de Corala „Sf. Leonte” din Rădăuţi, dirijor Ovidiu Foca, cinci autori suceveni şi-au lansat ultimele apariţii editoriale: Filon Lucău - „Folclor păstoresc în Obcinile Bucovinei”; Mihai Camilar - „Calendar Popular Bucovinean” şi „Zona etnografică Dorna”; Constanţa Cristescu - „Chemări de toacă” şi „Ghidul iubitorului de folclor”; Ioan Filipciuc- „Amintiri din Colţ de Veac de Ioan Bileţchi Albescu”; Dumitru Brădăţan - „Cioban la Stele”. Întâlnirea cu iubitorii de carte a fost completată de un program folcloric susţinut de câţiva solişti care duc numele comunei Ciocăneşti pe marile scene ale ţării: Pavel Roată, Ana-Maria Chiloti, Laura Niculiţă, Simona Şcheu. Aceştia au interpretat melodii populare culese de la bunici sau străbunici ori s-au dovedit buni virtuozi ai instrumentelor tradiţionale. Şezătoare şi spectacol folcloric Îmbrăcaţi în costume populare, încondeietorii, turiştii, dar şi localnicii şi-au dat întâlnire sâmbătă seara la Pensiunea „Melios”, la „Şezătoarea încondeietorilor”. Pe lângă tradiţionala clacă la încondeiat ouă, de la ultima şezătoare a iernii nu au lipsit cântecele populare autentice interpretate de Ionuţ Candrea, Ansamblul „Bistriţa Aurie” din Ciocăneşti şi ale „Fiului Ciocăneştiului” - Pamfil Roată. Ieri, 17 martie, de la ora 8.00, turiştii au participat alături de localnici la Sfânta Liturghie de la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Ciocăneşti şi la Biserica „Naşterea Maicii Domnului” din Botoş. De la ora 14.00, în centrul comunei a avut loc un spectacol folcloric în care au evoluat Corul bărbătesc din Bosanci, dirijor Ioan Barbă, Corul „Academica” din Câmpulung Moldovenesc, dirijor Emil Forfotă, Ansamblul „Bujorul de Munte” Cârlibaba, Maria Tanasă şi Grupul Folcloric „Balada” din Fălticeni, „Junii Mureşului” – Andrei Romanică, Ovidiu Furnea, Ioan Sumandea şi Nicolae Furdui Iancu împreună cu Taraful „Crai Nou”. Ediţia a X-a a Festivalului Naţional al Ouălor Încondeiate s-a încheiat aseară cu „Hora de Lăsatul Secului”, gazde fiind Călin Brăteanu şi formaţia Record. Organizatorii manifestărilor de la Ciocăneşti au fost Consiliul Judeţean Suceava, Centrul Cultural “Bucovina”, Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Primăria şi Consiliul Local ale comunei Ciocăneşti şi Şcoala Gimnazială Ciocăneşti. Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava: http://www.monitorulsv.ro/Cultural-local/2013-03-18/Festivalul-National-al-Oualor-Incondeiate-de-la-Ciocanesti#ixzz2NumgXAu6